In zilele noastre, 1 martie are o bogata conotatie comerciala,Martisorulfiind doar un obiect, insotit de un snur impletit rosu cu alb, care se ofera indardoamnelor si domnisoarelor.Martisorul a capatat, de-a lungul timpului, diferite forme, pierzandu-si semnificatia initiala, aceea de vestitor al primaverii, de mentinere a optimismului si de cinstire a unui erou.
Se spune ca, odata, soarele a coborat pe pamant, luand infatisarea unui tanar chipes, pentru a participa la o sarbatoare in sat. Zmeul cel rau a rapit soarele si l-a inchis intr-o temnita, moment in care toata lumea s-a intristat, copiii nu se mai jucau, pasarile nu mai cantau. Vazand acestea, un tanar voinic a hotarat sa adune putere de la oameni, sa mearga in cautarea zmeului si sa elibereze soarele.
Calatoria tanarului a durat 3 anotimpuri pana sa ajunga la temnita unde fusese inchis soarele – vara, toamna si iarna. Spre sfarsitul iernii, voinicul a gasit castelul zmeului si s-a luptat cu acesta pana l-a invins, iar soarele a fost eliberat si a urcat pe cer, vestind sosirea primaverii.
Din pacate insa, tanarul – erou slabit de puteri a murit, sangele din ranile acestuia curgand pe zapada alba. De atunci, tinerii impletesc doi ciucurasi, unul alb si unul rosu, pe care ii ofera fetelor: rosul semnifica dragostea si aminteste de sangele tanarului, iar albul semnifica puritatea, inceputul.
O alta legenda a Martisorului este cea referitoare la Baba Dochia. Se pare ca, intr-o zi de 1 martie, umbland cu oile pe munti, Baba Dochia a gasit o moneda pe care a legat-o cu un fir de ata, de atunci extinzandu-se obiceiul Martisorului.
Martisorul este in stransa legatura cu traditia romaneasca, el neintalnindu-se decat in spatiul carpatic si in zonele limitrofe, la romani si in zonele invecinate, care l-au preluat de la acestia.La origine, Martisorul era reprezentat de o moneda din aur sau din argint care aducea noroc si fericire, apoi de niste pietricele mici vopsite in alb si rosu si insirate pe un snur.Snurul de martisor, colorat in alb si rosu, semnifica unitatea contrariilor, vara-iarna, cald-frig, lumina-intuneric, femeie-barbat, fertilitate-sterilitate etc.
In trecut, snurul de martisor se oferea deopotriva si fetelor, si baietilor si era purtat fie la mana, fie prins in piept, pana la inflorirea primilor pomi fructiferi. Dupa aceea, snurul se agata in copacii care urmau sa infloreasca, iar fetele nemaritate il puneau sub o piatra mare, pentru a avea noroc in gasirea viitorului sot.